Poezii despre Dragoste:

Voiam să ți sărut
genele, sprâncenele, pleoapele
fruntea, obrajii și ochii.
Nasul, bărbia, urechile

E șase dimineața și prin vis
Culeg un pas, o umbră de tăciune,
Un licurici albastru fără nume
Și somnoros aplaud, vrând un bis.

- Să-ţi aminteşti mereu de visul nostru,
Că el ne-a dus cu lumea-n antiteză,
Urmăm acelaşi ţel, ne-am găsit rostul
Când ne-am plimbat de mână pe faleză,

Se rostogoleau în gol
cuvintele mele şoptite în amurg,
ochii acopereau cu privirea
universul în care ne inundau gândurile.

DACĂ TU MĂ IUBEŞTI


Dacă tu mă iubeşti, universul

Ne-a-nmugurit iubirea-n noi iubiri
Precum samanta-n parc de trandafiri-
Ni-i dragostea mai multa, mai bogata,
Mai plina de lumini ca alta data.

Când inima e mai uşoară ca fulgul
nu mai rămâne niciun păcat de iertat,
doar o fereastră deschisă de dragoste
să se simtă cum intră primăvara în sânge.

CA FLOAREA DE CAIS

Sunt trist ca floarea de cais
Când simte c-o sărută vântul,

Azi mai găsesc în mintea mea o toană
De când jucam Hamlet la ușa sorții
Și am plătit cu visele o pană
Să scriu un epitaf la poarta morții

Nimic deosebit în tot ce spui
doar surâsul cu irizări de purpură
absorbit de ochii mei fără constrângeri
ca sufletul mamei dospit de iubire.