Poezii despre Dragoste:

SONET UNUI ÎNGER CĂZUT

Din visul tău, încet, eu m-am desprins,
Plutesc sau zbor, în amintire trec,

- Dă-mi un pahar să-nec în el pojarul
Nopților reci când ard ca un vulcan
Și mă frământ în somn, nu-mi cade zarul,
Doar visele îmi cad pe topogan,

– Procesul de conștiință
legat de tot ce ți-am făcut,
îți aduc la cunoștință,
iubita mea, că l-am pierdut.

(Dedicată fostei mele soţii)

Am strâns sonete multe-n inimioară
Şi toamna a sosit pe nesimţite.

Aroma ta de ciocolată amăruie
Și pielea netedă și arămie
Sunt amintiri ce-mi vin în vis târziu, în noapte
Pe care le găsesc mereu, sub pleoape

Fior călduț în inimă-mi pătrunde,
Imi răscolește fiecare răsuflare,
Iar sufletu-și găsește alinare
Când mâna mea pe-a ta cu drag o prinde.

Sonet...pustiu

Prin gânduri se-nfiripă un prolog de iarnă
Din stele plouă sacadat cu fulgi de moină,

Roşul vertical
Din jartiera
Cu dantele,
Spânzuratǎ de gâtul

Sonet de dragoste

Te-am văzut, m-a luat cu amețeală,
Pământ cu tot cu cer s-a învârtit

- Mi-e dor să ningă-ncet, să laşi zăpada
Să-mi șteargă ochii cu năframa ta,
La poarta unui vers să poposească
Un ren și tu-mbrăcată-n catifea