Poezii despre Dragoste:

Pe unde,-acum, mă cauți, nu mai sunt:
M-am izolat spre zorii-ndepărtați
De-un loc în care nu vreau să înfrunt
Urgia unor nori învolburați.

De unde vii? Din care gând ascuns,
de care n-am știut și-acum îl văd,
îl simt, îl mângâi, vreau să-l mai revăd
și, la-ntrebare, să găsesc răspuns.

Iubirea-i Doamne, peste tot!

Iubirea-i Doamne, peste tot
E-n ceru' albastru şi în soare

- Ninge fără importanţă,
Fantomatice zăpezi
Trec prin noi, e-o transhumanţă
De ninsori. Capitulezi

Dar toate rămâne-vor scrise,
Spre-a fi pentru suflet balsam,
Îmi bat contradicţii în geam
Şi plouă cu vorbe nescrise.

Floare mică, floare-albastră
Ce-ai înflorit în grădină,
Te-am rupt și te-am pus în glastră
În noapte cu lună plină.

Mi-e sufletul golit de a ta lipsă
Şi nu mai pot spera la ce a fost
Floare a iubirii, din cer fiind desprinsă,
Te-ai rătăcit în gânduri fără rost.

- Stau și te-aștept, îmi ies din minți,
E rândul tău să intri-n joc,
S-arunci valetul și s-alinți
Decarul, fi-va cu noroc.

Floarea iubirii
Inima pulsând în ritm
De castaniete.

nici nu ştiu dacă m-a iubit
mi-a spus doar că nimic
nu mai contează şi că singurătatea
o scrijeleşte pe suflet