Poezii despre Dragoste:

O Ultimă Scrisoare!

Pe-un pat întinsă-n așternut
în colțul din odaie,

- Las amintiri trecute-nchise-n fort
Și rătăcesc prin el precum o pradă,
În viața mea am fost mereu report,
Dar astăzi simt că-s strofă de baladă.

ULTIMA FRUMOASĂ
Probabil tu eşti ultima frumoasă
Intrată-n catedrala vieţii mele
Cu-altar aici şi turla între stele

Sonetul iubirii

Cu muguri verzi ai răsărit iubire
ce vis frumos, eu n-am avut habar,

Am eșuat, în visul meu albastru,
În paradis, sub palmieri târzii
Și zări îndepărtate de-alabastru,
Cu țărmuri nisipoase și pustii.

- Am prins în palmă fumul de ţigară
Şi-am construit pe ţărm un obelisc
Cu zaţul din cafeaua ta amară,
C-o doză de tandreţe şi de risc.

(în cocon fluturele țipă)

Zăpada-i pentru noi o feerie,
încântătoare scurgere din nori
a veștilor ce ar putea să fie

lungi
nesemănate
și urcau împletite haotic
până la streașina orizontului

- Pe lângă plopi cu număr par
Și somnul morilor de vânt
Mai trece-un tren, plânge-un acar,
Îmbraci iubirea în cuvânt.