Poezii despre Dragoste:

Am prins în palme mici sărutul tău
L-am strâns în palme reci, de criogene.
Nu știu deloc ce mă ardea mai rău :
Flacăra lui, sau gheața de pe ele.

cuvintele mele sunt tot mai subţiri
aplecate uneori străvezii
şi mai ales seamănă prea mult între ele
aici soarele vine de sub acelaşi nuc

- Iubite, vezi ce roluri alese de destin,
Ce distribuţii stranii făcute de hazard,
Noi suntem o pereche, mai mult sau mai puţin,
Ca două emisfere, în mine tot mai ard

Mi e tare grea impusa ta tăcere,
Acum când sufletul meu în ruine,
Mai are numai lacrimil de durere,
Din primăvara viselor cu tine...

Prin fiecare vers

Pe metereze stau nezdruncinat
cu o cădelniță de-argint, tămâitoare,

ai vrut un joben
negru
clasic
(nu pentru că ți-ar sta prea grozav)

O Ultimă Scrisoare!

Pe-un pat întinsă-n așternut
în colțul din odaie,

- Las amintiri trecute-nchise-n fort
Și rătăcesc prin el precum o pradă,
În viața mea am fost mereu report,
Dar astăzi simt că-s strofă de baladă.

ULTIMA FRUMOASĂ
Probabil tu eşti ultima frumoasă
Intrată-n catedrala vieţii mele
Cu-altar aici şi turla între stele

Sonetul iubirii

Cu muguri verzi ai răsărit iubire
ce vis frumos, eu n-am avut habar,