Poezii despre Dragoste:

Am eșuat, în visul meu albastru,
În paradis, sub palmieri târzii
Și zări îndepărtate de-alabastru,
Cu țărmuri nisipoase și pustii.

- Am prins în palmă fumul de ţigară
Şi-am construit pe ţărm un obelisc
Cu zaţul din cafeaua ta amară,
C-o doză de tandreţe şi de risc.

(în cocon fluturele țipă)

Zăpada-i pentru noi o feerie,
încântătoare scurgere din nori
a veștilor ce ar putea să fie

lungi
nesemănate
și urcau împletite haotic
până la streașina orizontului

- Pe lângă plopi cu număr par
Și somnul morilor de vânt
Mai trece-un tren, plânge-un acar,
Îmbraci iubirea în cuvânt.

dimineaţa porneşte încet
prin trecutul necrozat
te bâjbâi braille anesteziat
pe singurul petec de zid

- S-a subțiat și stratul de ozon,
O inimă de dorul tău se frânge,
Tânjește după un sărut cazon,
Dar tu nu vii și lacrimi curg, de sânge.

(numărat alb de spaime)

nu-mi pasă
chiar nu-mi pasă cât durează o amintire
nu-mi pasă nici cât durează o rază
lumina ei se descompune în urmele de