Poezii despre Dragoste:

Suntem în vârstă de acum,
Degrabă, vom porni la drum...
Dar rău nu-mi pare de nimic,
Dorim, să mai trăim un pic.

- Mai răsucesc alene o ţigară
Şi mă gândesc că toate au un preţ,
Iar primăvara asta, prea hoinară,
Ce ne tratează zilnic cu dispreţ

Iubitei mele, Doina

Zău iubito ce ţi-aş face
dacă m-ai lăsa în pace

- Din rouă parcă am băut nectarul
Petalelor în care mă scufund
Când luna-i plină și bolnav acarul,
Iar visul meu cu tine e fecund.

Cu toamnele plecate pe sub suflet
se-ntorc cocorii prin magnolii reci,
adăpostind în cochilii de tunet
frunzişul pângărit de sub poteci!

- Plouă mereu, dar mă gândesc că ploaia
Oricât de rece şi de multă-ar fi
Nu va putea nicicum stinge văpaia
Iubirii noastre, poate, într-o zi

S-a risipit din fulgere uitarea
strivind sub raniţi de tăcere vina,
ostatici prinşi în rădăcini de zarea
ce dorului i-a şters din ochi lumina.

Un asfințit îmi flutură-n oglindă
scrisori ce curg din ceruri arămii
Și-o frică nevăzută mă colindă
drept epilog la ce ai vrut să fii.

- Pe strada mea s-au scuturat salcâmii
Și caldarâmul s-a umplut de flori,
E aspru vântul, vine o furtună,
Doar tu nu vii, acum, de sărbători

*istoria somnambulă a cărni*i


nu știu să fac dragoste