Poezii despre Dragoste:

din nou
timpul îmi toarce gânduri,
urzindu-mi poza ta,
cu bulbi de străluciri profunde,

De unde-ai știut tu, oare?

De unde-ai știut tu oare, că sunt același, de demult,
când la privirea-ți visătoare, eu îți rămâneam tăcut?

Când anii s-or duce...
(Sorinei)

Când anii s-or duce și noi n-om mai fii

Dincolo de gândul nostru cerul pare-a fi o floare,
cu petale din iubire, albe aripi din iertare,
cu miresme de regină într-un univers de pace,
dinaintea întrupării ca un suflet să se-mbrace.

Că mărturisind cuvinte, nu ştiam că doare,
gândul zace printre dinţi, trec şi clipele uşoare,
murmur se aude-n inimi, precum ploile de vară,
nu ştiam că o nuanţă de lumină mă-nfioară.

într-un colţ prăfuit de nostalgie,
mi se cos bătăile de inimă.
prin urechile acului se tot aude o tăcere acută
ca un cântec evanescent

Dacă...

Ne-ar creşte aripi dacă, am fi doar noi perfecţi,
am tot zbura iubind, pe raze de lumină,

E viața mea un dor ce se avântă
până-n genunea gândului rebel,
iar zborul cu sclipiri se înveșmântă
să lumineze a-l dorului hotel.

Aniversare

Când se deschide dintr-o dată, a viselor ascunsă poartă, și simțim venind spre noi, trecutul lumii de apoi,
ce oare motiv ne-mpinge, să vrem timpul a-l învinge, de căutăm acea lumină, dulce, caldă și divină, care să ne binecuvânte, dar dac-o găsim deodată, ea de fapt să ne-nspăimânte, că e lumina necreată?!

SĂRUTUL IMAGINAR
- distihuri -