Poezii despre Dragoste:

capodastrul iubirii îmi strânge poezia
într-o sufocare înaltă.
resimt călcâiul tău
pe fiecare vuiet de suflet,

Noapte de primăvară

Când noaptea apasă, rece și umbroasă,
vântul să-i foșnească, stele-i strălucească,

Amintirea

Eu adesea mă-ntreb dar nu știu răspunde,
ce goarnă din ceruri a sunat pentru mine,

Pe aleea cu mesteceni
Te-ntâlnii, iubito, toamna;
Uite cum frunzișul trece-n
Codri care-și scutur coama!

preludiul nopții

când din deal coboară seara,
cu-a ei moale-ntunecare,

ochiul tău blând
când îmi stai la sân
și îți îngân
poveștile de-adio ale vânătorilor

Mă arunc în nimic
Mă întorc spre abis
Mă uit la cer
Mă aplec spre tine

zborul

nu vreau să zbor singur către soare,
doar pe mine lumina-i mă-ncălzească,

Nu mai scriu nimic despre mine
Vreau sa scriu doar despre tine
Vreau sa mergem amandoi
Catre o alta lume in care doi

e greşit să crezi
că ne putem tasta pe suflet
fără să se deschidă
din când în când