Poezii despre Dragoste:

Nu pot respira în absența ta

Când ai plecat n-ai luat cu tine...
Gestul din obișnuința noastră,

Să-ți vindec suferința cu o îmbrățișare

Mă rog la Cer să-ți ia tristețea,
Mă rog la tot ce ne înconjoară,

Ești prima mea iubire și ultima

Nu aveam de unde ști...
Că ai trimis un gând spre mine,

Ne exfoliam unul de altul
sub privirea umbrelor cazute peste asfaltul îmbibat de ploaie,
a ta strigând din spate ca o gaie,
a mea căzând în față spre înaltul

Mi-ai înșelat cu zel iubirea

Din rozul trandafirilor regali
Inspir aromele de primăvară,

Nu vreau să mă trezesc din vis
...
Am avut același vis,
Că zburam din nou cu tine.

Am să-ți așez în palme stele

Mi-am refuzat cândva dorința,
Să-ți fiu calea... viața întreagă,

Declarație de dragoste
...
Să nu te pierd pe drumul meu vreodată,
De sufletu-mi eu te-am înlănțuit,

Tu ești visul meu de-o viață

Când se înfiripau idile,
În minte se nășteau dorințe,

Noi suntem niște oameni în trupuri de zăpadă
Împrăștiați de hoarda acelor patru zări,
Cu ochii de cărbune ce nu mai pot să vadă
Cum ninge-n felinarele nestinse de prin gări