Poezii despre Dragoste:

eu te iubesc pe tine cu un ochi închis,
jumătate să te visez
jumătate să te am
și în momentele de răzgândire

Nuuu, nu le vom mai rosti,
cuvintele din jurăminte transpiră propria teamă
înghețând în hăul urechilor,
murind izbindu-se oarbe între ele,

Te aștept acolo unde ecoul se lovește de timp
spărgând cuvântul într-o ploaie de frunze
suspinând după scoarța umedă a limbii
ce le-au născut dintr-un foșnet tăcut al inimii.

Să ardă focul, noi să ne iubim,
Departe, exilaţi în fericire.
De parcă n-am fi încăput în agitaţia de azi
Şi ne-am fi rătăcit, rebeli, într-o iubire.

era timpul mireselor
veneai dintr-o zare
virgină
ce nu fusese călcată încă

Lumea-i căprui prin ochii mei
cum sunt și eu căprui doar pentru tine,
căprui e pasul pe căprui alei
călcând pe când, călcând pe cine.

aveai
un fel de relație aparte
sui generis
cu toamna

Te-am căutat în orice sărbătoare
În stropii calzi de ploaie deasă
Sau poate-n stelele din zare
Te-am căutat,să-mi fii mireasă

ziua căzuse pieziș
de pe partea ta
a patului
cu un colț mai sus

Aici e prea târziu, dar dincolo,
în camera cealaltă, unde stai răsturnată
pe gândul gestant de-a mă chema
sau de-a mă trimite să te găsesc,