Cine vine, cine pleacă,
Strop de apă-n piatră seacă.
Cine-a fost, cine-o să fie,
Strop curat de apă vie.
Cine stă și cine trece,
Gândurile ne-or petrece.
Cine zice, cine tace,
Sufletul sub piatră zace.
Cine plânge, cine râde,
Venetici cu chipuri hâde.
Cine dă, cine primește,
Tot străinul huzureşte.
Cin' s-a dus, cine rămâne,
Dorurile să le-ngâne.
Cine-i piatră, cine-i zbor,
Nu-i românul trecator.
E pământ, izvor, câmpie
Și-are-o țară Românie!
Mulți o vor, da-i numa una
Și-a noastră-i dintotdeauna.
Nu-i de ieri și-o fi și mâine,
De-om mânca pământ pe pâine
Și-om bea lacrimă sărată
Din inimă ne-nfricată
Timpu-şi bate clipele
Noi ne-om duce zilele
Din câmpie-n munții suri
Lupi liberi pe sub păduri!
Superba, repet si eu! Originala si adecvata abordare, in stil popular. Multe felicitari din partea mea!
andreionthepoetry vineri, 25 septembrie 2015
Vă mulțumesc frumos tuturor pentru citire și comentarii. Am folosit intenționat "străiniul" pentru că nu știu cum se face dar tot străinii sunt cei mai bogați la noi în țară chiar dacă-şi zic români...
Gabriela Mimi Boroianu (autor) miercuri, 23 septembrie 2015
"tot strainul huzureste"..eu as zice bogatul huzureste..
frumoasa Doina..
felicitari!
danab miercuri, 23 septembrie 2015
Superba!
stomff miercuri, 23 septembrie 2015
Superba!
stomff miercuri, 23 septembrie 2015
Foarte frumoasă , mi a plăcut mult !
Felicitări !
mirimirela marți, 22 septembrie 2015
vezi mai multe poezii de: Gabriela Mimi Boroianu
Distribuie pe: