- Acasă
- Adrian Erbiceanu
- Divina Tragedie - Cântul XIII
Divina Tragedie - Cântul XIII
joi, 17 decembrie 2015
Pe ei, dă, Doamne, o Mineriadă!
Că din "nimica" mi-au făcut probleme,
Stârnind furtuni ce-n mine dau să cadă
Şi nu găsesc scăpare. Şi nici vreme
Să-ncerc a "repara" ce se mai poate,
Pe vârful ăsta-mpodobit cu steme.
Cu "sacul" meu, din care n-am ce scoate,
Pornit de pe tărâmuri geto-dace,
Eu, pe "Olymp", sunt doar o vietate!
Dar vremile şi „forţele” rapace,
Cu sprijin dat de Unităţi Terestre,
Stau gata să apese pe trăgace.
-„Vrei să mă vezi în "dungi" şi cu "căpestre"?
Vrei, iar, să-mi fie viaţa târnuită?
Salvează-mă, oriunde-ai fi, Maestre!
Sunt un fitil aprins, la dinamită!
Ce pot să fac să mă revăd afară,
Amestecat în „gloata parazită”?!
Maestre, nu-ţi fă neamul de ocară!
Nu mă lăsa căzut pe cazemată!...
Maestreee!... Unde eşti?... că mă omoară!”...
Ca din neant, o mână îngheţată,
Se-ntinse salvatoare, ca o punte,
Din ce-am intrat, afară să mă scoată.
-„Copile, îţi văd pletele cărunte;
Cum de-ai ajuns în „Marea Adunare”?
Doar ţi-am spun clar: să nu te urci pe munte!
Acum mă chemi? Ajuns la disperare?!
Credeai că ai să dai peste-o nuntire?
"Nuntirea" era gata să te-omoare!”
Şi, strâns în chingi, mă trase spre ieşire,
Fără să-i pese de ce zic „geambaşii”
Tocmiţi de noua/veche „rânduire”.
-„Grăbeşte-te, să nu scăpăm "luntraşii"!”
Şi-n urma lui, prin liniştea morbidă,
– Mergând docil şi numărându-mi paşii –
Ca un portal ce sta să se deschidă,
O cale apăru: marcând limanul
Ce m-atragea în lumea translucidă...
Pe trup, de frig, îmi tremura sumanul,
Când vorbe mă-ncolţiră, fracturate:
-„Fii pregătit... te-aşteaptă... "Veteranul"!”...
Dintr-un Nimic, ajuns Enormitate –
Mă prinse-n fibra lui congenitală,
Un Timp ce refuza să se dilate,
Să pot da piept cu „Umbra Genială”...
-„Adus-ai, cum ţi-am ordonat, Armura -
Pavăza mea, în "treaba capitală"?”
Ghicind, ca din ghioc, încurcătura,
În care mă băgasem fără vrere,
Voiam să ţip, dar nu mă ţinea gura!
Cu ultima fărâmă de putere,
I-am strecurat, ca hoţii, cea desagă,
Să las în urmă visele-himere!
Iluzie deşartă! Din zănoagă,
Mă-nlănţuia o Mare nevăzută,
Golindu-mă de gânduri şi de vlagă.
-„Maestre, calea mi-e contrafăcută
De-o vrere care, grav, mă cumpăneşte.
Ajută-mă, nu mă lăsa-n derută!”
-„Ce-aveai în sac, de zaci ca prins în cleşte?”
-„Mănuşile,... mantaua... şi-o cagulă”...
Ca áripa furtunii care creşte,
Vâltoarea mă cuprinse, nesătulă
– Un punct pierdut, prin spaţiu-n dilatare –
Intact să mă extragă din "celulă".
Un Univers se puse în mişcare –
Pasaj către o nouă dimensiune,
Târând un urlet după el: „Trădare!...
E-o instigare la "rebe-li-une"!
Te prind io, când mai treci pe-aci,... răcane!”...
Spre cinstea mea şi-a numelor străbune,
Timpul curgea pe vechile cadrane.
Condus de forţa pusă să m-ajute,
Eu lunecam spre lumile „umane”:
O umbră, printre „umbrele pierdute”.
Pe când, surprins de-atâtea revelaţii,
Mă minunam, de cele petrecute,
Văzui o mână scrijelind pe spaţii:
„IEŞIREA, NUMAI, PENTRU CINE POATE!”
-„Colega,... am ajuns... la destinaţii!”
Şi Fratele mă-mbrăţişă: ca frate,
Dorindu-mi să ne revedem cu bine,
Pe când mă voi vedea-n Eternitate...
Singur, cu cine să ţin sfat? Cu cine?!...
Prin noaptea ce dădea să se dezică,
Fără de glas, cu gândul la coline,
Mă scuturam de vremuri şi de frică:
Doamne, nu vezi, din neagra ignoranţă,
Un neam, precum un val, că se ridică?
Dacă-i vânjos şi plin de cutezanţă,
De ce-i menit să umble prin istorii,
Flămând şi gol şi fără de speranţă?
Cu câte-o ocnă, zilnic, în toţi porii,
Pe muche cât o să-l mai ţină ora?
Sătul de-atâtea sfaturi iluzorii,
Nu-i oare Timpul copt, să-şi joace Hora?...
Şi, din pustiul nopţii infidele,
Scăpate ca din mână de Pandora,
Pe cerul Ţării se iviră stele.
SFÂRȘIT
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Adresa mea de mail este pseudonimul meu cu punct între cele două cuvinte:
gerra.orivera@yahoo.com - atenție însă că e orivera nu olivera!
Vă mulțumesc pentru ofertă! Cu drag.
Gerra Orivera
marți, 12 ianuarie 2016
Pentru Gerra Olivera
Mulțumesc pentru cuvintele de apreciere. Oferta făcută doamnei Adina, la comentariul anterior ( la cere, din grabă, am scăpat o prepoziție de legătură,) este valabilă și pentru dumneavoastră.
LA MULȚI ANI !
Adrian Erbiceanu (autor)
marți, 05 ianuarie 2016
Stimată doamnă Adina Speranță,
Plecat din localitate, pentru ultimele 3 săptămâni, și cu acces limitat la internet, mi-a fost greu să vă răspund. Apreciez încercarea de a pătrunde, dezvălui și interpreta cele așternute de mine pe hârtie. Cineva trebuia să-și asume responsabilitatea de martor ocular și să încerce să fixeze - chiar alegoric, dacă se poate spune așa - cele trăite.
S-ar putea ca în viitor să se găsească vreunul care, descurcând ițele, să stea și să se mire timpurile ciudate prin care am trecut. Dar să lăsăm asta pe seama viitorului.
Mulțumindu-vă pentru frumoasele cuvinte, acum la început de an, (și la numai două zile de cei 75 ai mei!,) să-mi fie permis să vă urez din inimă : LA MULȚI ANI!
Adrian Erbiceanu
PS: Mi-ar face plăcere să vă expediez, pe adresa dumneavoastră de e-mail, în format PDF, ultima mea apariție editorială: "Tinerețe fără bătrânețe - povestire în versuri după un basm de Petre Ispirescu."
Adresa mea: adrian_erbiceanu@yahoo.ca
a.e.
Adrian Erbiceanu (autor)
marți, 05 ianuarie 2016
După o așa analiză amplă a Adinuței, nu-mi rămâne decât să subscriu! Într-adevăr, trebuie talent, forță a spiritului și suflu pentru a scrie o astfel de epopee ce transcende timpurile! Prea grăbitele vremuiri actuale ce nu mai au o așa respirație metaforică de o astfel de amplitudine, acceptă greu! Felicitări, Adriane!
Gerra Orivera
duminică, 20 decembrie 2015
Aceasta epopee contemporana imbina expresii vechi cu cele actuale in mod armonios. Se remarca autoironia inca de la inceput:"Plăpând – ca puiul proaspăt din găoace","sunt şi eu o “umbră” gânditoare"...autoironie menita a ilustra naivitatea celui pornit la drum, care nu asculta de sfatul dat : "Nu-ţi pune viaţa pentr-un vis, arvună,/Tot ce ajunge, sus-acolo, moare!"
Asemeni Divinei Comedii a lui Dante tinta finala a drumului este Paradisul...iluzoriu.Dar pentru a ajunge acolo, trecerea prin Infern este inevitabila, este marcata de indoieli, teama, insa aceste sentimente nu sunt indeajuns pentru a renunta la drum. Trecerea prin infern-comunism (sugerat de ''painea impartita pe cartele, muzica patriotarda") este o paralela la Infernul lui Dante.
Prima intalnire cu Umbra il aduce in dicutie pe Alecsandri, facand referire la Sergentul din poeziile sale.Sunt date destule indicii pentru a se intelege cine este Umbra...Auto-ironia este plina de savoare descriind intr-un mod efervescent stupoarea "ratacitului".
Acesta este insarcinat cu o misiune ce i se pare imposibila si anume aceea de a aduce armura lui Ahile bravului ''comandant" ce vede in ea o cale de a deveni de neinvins. Este evocata opera lui Homer, Iliada... Elena e asociata cu o tigancusa iar Atena devine Anthena, totul fiind de un comic extrem de bine realizat , pe de o parte fiind evidentiat cinismul Umbrei si pe de alta parte bietul personaj uimit , stupefiat, timorat, care nu gaseste resurse de a se opune..."Voiam să ţip, dar nu mă ţinea gura! "
In calatoria impusa are acelasi sfatuitor bine intentionat de la inceput , si anume George Toparceanu,care intervine aducand lamuriri asupra destinatiei misiunii , raspunzand intrebarilor bietei ''starpituri''care se vede ajuns in fata Reformei.
Sunt evocate proiectele impuse de catre epoca comunista , ''canalul, transgeorgianul" , proiecte realizate cu forta de catre "politicieni cu secera si ciocanul in mana".Toate apartin trecutului dar aduc o nuanta de amaraciune in mintea pelerinului ce ajunge in sfarsit la poarta Olympului unde spera sa intalneasca zeitatile pomenite de mitologie si este indemnat sa intre de catre Maestru (Toparceanu).
Trecut de poarta,ajuns adica in Paradis,ii pare a fi ajuns intr-o lume minunata si simte puteri noi prin vene dar nici aici nu scapa de spectrul comunismului.Se intalneste cu Pythia care ii ''confisca''importanta lucrare a lui Ion Neculce despre ''cetate''(Letopisetul Moldovei). Urmand indicatiile referitoare la drum ajunge in .."Babilon". Pelerinul se simte pierdut nestiind ce cale sa aleaga: Dreapta sau Stanga? Dar revine Maestrul si il indruma. Continuandu-si calatoria constata ca este permanent controlat de ''radiofonul''ascuns in ureche , prin care i se transmit directivele ce trebuie urmate.Sunt pomenite jocurile menite de a-i imbogati pe cei aflati ''sus'': FNI,Caritas, Bancorex.Se pare ca si Paradisul visat este plin de coruptie , macinat de falsitate si jocuri de putere. Sub fatada luminoasa totul este putred (asemeni Olympului, unde zeii erau de fapt "inzestrati" cu toate defectele umane- viclenia, gelozia, desfraul , minciuna etc ).
Odata intrat in posesia Armurii ce il face de neatins refuza sa o cedeze chiar de este ridicat la ''rangul de capitan'' si porneste ofensiva contra celor ce guverneaza nestingheriti pregatindu-le o Mineriada.Dar , constient de inutilitatea gestului cere ajutorul Maestrului care il salveaza din impas , dojenindu-l ca nu l-a ascultat cand i-a spus sa nu urce pe munte caci ''scapa numai cine poate''. La final , Armura este de fapt alcatuita din manusi ,manta si o cagula...Semn al disimularii identitatii.
Intreaga creatie este o paralela la Divina Comedie a lui Dante , pastrand forma constructiei poetice ,si anume tertina care se incheie cu un vers demonstrativ. O alta asemanare este drumul catre Paradisul visat , existenta unui insotitor care il sfatuieste pe calator pe parcursul drumului, evocarea unor figuri ce marcheaza anumite momente cheie, trecerea prin trecut.
Ca o deosebire fundamentala , care ,cred eu, a si generat titlul, este faptul ca daca la Dante finalul este comic in timp ce parcursul este tragic, aici intalnim exact opusul. Finalul este o analiza interioara , retorica, generata de un parcurs marcat de ilar, o analiza care lasa un gust amar , al inutilitatii luptei cu timpul si cu soarta. Sunt preluate unele versuri de final de la anumite canturi si intarit intelesul lor.Am remarcat imbinarea de cuvinte uneori prea stridente fata de atmosfera creata insa chiar si asa, le admit a fi necesare pentru a demonstra ancorarea in realitatea contemporana.
Am sa ma opresc putin asupra versului de final , aflat in stransa legatura cu tertina anterioara:
"Nu-i oare Timpul copt, să-şi joace Hora?...
Şi, din pustiul nopţii infidele,
Scăpate ca din mână de Pandora,
Pe cerul Ţării se iviră stele."
Pandora a fost inzestrata de catre zei cu o cutie ce urma sa fie darul catre sotul sau, fratele lui Prometeu. Acesta, deschizand-o, a eliberat din ea RELELE, adica boli, tristete,lacomie , ura , cruzime etc.Realizand ce facuse , a trantit capacul ramanand in cutie doar Speranta. :)
Deci , pe cerul Tarii ce stele s-au ivit?:) Noroc ca avem Speranta in noi! :) Dar cum pot fi stelele un simbol al relelor? Atunci am sa vad stelele prin asociere cu Pandora doar ca o referire la multitudinea lor :) Si am sa le pun mantia sperantelor:)
Mi-a facut o deosebita placere sa citesc tot poemul, realizat cu talent poetic dar si cu o mare atentie pentru mesajul transmis, impletit cu elemente comice gen "fac haz de necaz". Admir forta prin care sunt intercalate elementele mitologice cu cele neaos romanesti. Posibil sa fi gresit, pe alocuri, in interpretarea mea...
Multumesc pentru desfatarea poetica prilejuita si va doresc din suflet "Sarbatori fericite" alaturi de toti cei dragi.
Va mai astept , cu mult drag!
P.S.Scuze pentru eventualele greseli, dar cum sunt o ''vorbareata''am scris mult si timpul nu imi permite verificarea.
Adina Speranta
duminică, 20 decembrie 2015
Sanda, Mirel, Marin,
cât și tutror membrilor acestui site:
SĂRBĂTORI FERICITE!
Adrian Erbiceanu (autor)
vineri, 18 decembrie 2015
Este o placere sa va citesc!
Sanda
vineri, 18 decembrie 2015
Felicitari pentru acest poem cat si pentru celelalte.
r.mirel
joi, 17 decembrie 2015
frumos, imi place.
Marin.S.
joi, 17 decembrie 2015
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Romanul Gadsby, scris de Ernest Vincent Wright în 1939, conţine 50110 de cuvinte şi niciunul din acestea nu conţine litera e.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: Adrian Erbiceanu
Detalii poezie:
Distribuie pe: