Din lacrima verde mi-ajunge un ciob
S-agăţ răsăritul şi-un alt început,
În faţa iubirii sunt ultimul rob
Cu versul din pană abia conceput.
Refugiul tristeţii e-n mine ascuns,
Sub roua privirii stau fulgii de crin,
Mi-e iarnă în suflet, de iarnă-s pătruns
Şi oricare vis mi se pare un chin.
Descântă-mi, iubito, mai fă-mă să dorm,
Sălbatic mă-nchide în ochiul tău drept,
Căci moartă-i doar marea, iubirea-i pe țărm,
Iar valul din tine îmi joacă în piept.
Din volumul Ceremonia Iubirii -
Editura Rovimed Publishers Bacău - 2013
vezi mai multe poezii de: nutzu
Detalii poezie:
Distribuie pe: