Spleen - Demostene Botez

Afară plouă ca și toamna și-i urît,
Mă uit pe geam ca după tine, și atît.

În mine toate amintirile te-așteaptă,
De-aceea mi-i privira stranie și dreaptă.

Ca-ntr-un copil ce-a adormit plîngînd,
În mine nu mai este nici un gînd.

Vreau să citesc și-mi cad din mînă cărțile;
Mă împresoară chipul tău din toate părțile.

Mîna ce mi-a-mprăștiat părul și gîndurile
Îmi amestecă pe carte toate rîndurile.

Rămîn uitîndu-mă pe geam ca după tine,
Și tot aștept pe cineva și nu mai vine.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Demostene Botez



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mă bucur mult pentru apreciere, dragă Miri! :)
Te-mbrățișez cu drag! :)
Adina Speranta
joi, 24 martie 2022



La începutul anilor ‘80, era una dintre poeziile mele preferate !! Tot pe atunci îl adoram pe Gheorghe Tomozei!
Tu petală,
eu cămașă cu zală.
Frunză, tu,
Eu vântul ce-o căzu….
Mulțumesc, Adina!
Îmbrățișări,
mirimirela
duminică, 20 martie 2022