De vei pleca…

sâmbătă, 18 iulie 2015

De pleci pe drumuri negre neștiute
Și nicicând n-ai să te-ntorci în calea mea,
Să-ți amintești iubirile născute
Când cerul pentru noi se deschidea.

Căci ne iubeam zânatic și frumos,
Iar răsfățații sorții noi eram,
Când după un început prea furtunos
Miracolul iubirii îl cunoșteam.

Și nesfârșit doream atunci să fie,
O clipă aruncată în infinit,
Eram vrăjiți de-a vieții feerie
Când s-a aprins un foc ce-ardea mocnit.

Și-ardea atunci în inimile noastre,
Eram un singur trup cuprins de flăcări,
O contopire-a dragostei măiastre
Ce împlineau celestele cântări,

Ce menestreli uitați de-ntreaga lume
Le-au tot cântat în timpuri neîncetat,
Dar n-au știut iubirii să-i dea nume
Și atunci i-am dat numele tău curat.

Dar azi de vrei să pleci mă ia cu ține,
Măcar în suflet, inimă și gând,
Să-ți amintești de zilele senine
Ce le-am trăit aievea pe Pământ.

---

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

---

Comentarii:

---

---

---

---

---

---

---

---

Înapoi