De dragoste - Paul Sava

DE DRAGOSTE

Solitar, în odaia aiurărilor mele,
la geamul vecin cu calea lactee,
am vrut pentru tine femee,
să desțintuiesc cerului stelele toate,
să fac din fiecare luceafăr un zar,
și amestecându-le într-un pahar
smălțuit cu urma buzelor tale,
să ți le arunc, osanale,
pe covorul pestriț al gândurilor mele.
S-au împrăștiat pe covor
în loc de stele,
cifre și litere cât niște mahmudele
de la-nceputul și sfârșitul alfabetului.
Cu calmul de patimă zdrențuit
al anahoretului,
le-am cules apoi, stea cu stea,
am coborât într-o lume de bal,
și le-am aruncat
că pe niscai ispite lumești,
la strana genunchilor tăi,
altarul meu de opal.
Mi-am cetluit apoi umilința
cu șapte parafe ca vinul de roșii,
și m-am lăsat,
la ora când cântă cocoșii,
trist, răsfățat,
învelit pân-la gât
într-o femee cerșetoare de vorbe.

1 aprilie 1960
Paul Sava - LACRIMI USCATE

Adăugat de: spanualexandrina

vezi mai multe poezii de: Paul Sava



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.