De dorul tău tată...

Autor:Eugenia Calancea


Adăugat de: Eugenia Calancea

marți, 16 februarie 2021

Uneori mă înec în lacrimi,
Și plâng de dorul tău tată,
Dar tu în inimă mea imprimi,
O stare bună, curată.

Aș vrea să judeci a mea dragoste,
Ascunsă-n sufletul meu zbuciumat,
Nu vreau să crezi c-a fost o pacoste,
De-ai fi știut, ai fi-nviat.

Am luptat mult cu gândurile din mine,
Aș fi vrut să pot uita,
Dar mă gândesc tată la tine,
De-ai fi trăit, altfel era viața mea.

Trecutu-l port cu mine și-n prezent,
Că nu pot să scap de suferință,
Și totuși tată tu ai fost absent,
Singura iubire-n singura ființă.


vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.