Un plop - Constanţa Buzea

Să ai un plop în care să te sui
Un turn al păsărilor fără pui,
Tăcut ori vesel, după cum anii
Lumina frunzei care naște-ntâi.

Un plop despărțitor de miazăzi,
Și dacă-l ai să-l ai definitiv,
În umbra firii lui clădit să fii.
Precum un dor în care stai captiv.

Precum un dor în care stai captiv.
Să ai un plop, bătrân de-ar fi să fie.
Printre statui de calcar, viu, naiv,
Crescut în unghiul tău de nostalgie.

Să le petreci pe toate câte sunt.
Să le aștepți pe cele care vin,
Ca un veșmânt strălucitor de vânt,
Ca un vecin al cerului senin,

Târziu când nu-ți mai pasă de culori,
Să ai un plop din care să coborî.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Constanţa Buzea



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.