Cine ne-a furat primăvara
..
Mi-e dor de-o adiere ușoară
Prin livada cu meri înfloriți,
Floarea să se scuture
Petală lângă petală
Ca-ntr-un zbor de fluture!
...
Mi-e dor de primăvară
De primăvara de-altădată,
De domnița aceea frumoasă
Veselă, necapricioasă,
Cu rochiță înflorată
Și-n dimineți senine,
Să fiu lângă tine
Să plecăm la drum
Simțind acel parfum
Din livezile pline
De zumzet de albine!
...
Ce avem acum nu-i primăvară
Ci o făcătură goală și globală,
Menită să doară și-apoi să dispară,
Ca o prostituată excesiv fardată
Și întunecată, mai degrabă boală!
...
Mi-e dor de primăvara
Ce venea peste noi și ne-acoperea.
Cine-a furat-o, s-o aducă-napoi!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: