O treabă pentru stetoscop - Charles Bukowski

doctorul meu a ieşit din operaţie
şi s-a întors la birou.
ne întâlnim la pisoar.
"unde-ai găsit-o, frate? e genul
la care să te tot uiţi, dar numai atât"
"e specialitatea mea: inimi de ciment
şi trupuri năucitoare. dacă-i găseşti
vreo bătaie de inimă, să-mi spui"
"o să am grijă de ea"
"da, şi te rog să nu uiţi că etica profesională
îţi interzice anumite lucruri!"

îşi trage fermoarul şi se spală pe mâini.
"tu cum stai cu sănătatea?"
"fizic, sunt ok. minte mea însă e bântuită,
psihic sânt terminat, răstignit pe mica mea cruce
şi toate celelalte rahaturi!"

"o să am mare grijă de ea"

"da, doctore, şi să mă anunţi în legătură cu
bătaia de inimă"

pleacă.
îmi trag şi eu fermoarul.
doar că eu nu mă spăl pe mâini.

sânt cu mult deasupra chestiilor ăstora.


* din volumul "dragostea e un câine venit din iad",
Editura Polirom, 2007

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Charles Bukowski



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.