Gustul neantului [Le goût du néant] - Charles Baudelaire

Traducere de Octavian Cocoş

Spirit trist, ce-n trecut te luptai voiniceşte,
Azi, Speranţa ce pinteni îţi dădea cu ardoare
Nu mai urcă pe tine! Şi poţi, fără pudoare,
Să stai jos, cal bătrân, care se poticneşte.

Resemnează-te inimă; dormi, lâncezeşte.

Spirit tern şi ratat! Pentru tine tâlhare
Fără gust e iubirea, vrajba nu-ţi mai prieşte;
Rămas bun, cânt de-aramă, flaut gol ce jeleşte!
Voi plăceri, nu tentaţi inima-n întristare!

Căci ce-a fost Primăvară şi-a pierdut din savoare!

Şi-acest Timp, ceas de ceas, să mă-nghită doreşte,
Cum înghite zăpada un trup ţeapăn şi tare;
– Eu contemplu din ceruri globul prins în mişcare,
Nu mai caut colibă şi nici loc ce umbreşte.

N-ai vrea tu, Avalanşă, să mă porţi nebuneşte?

Adăugat de: Octavian

vezi mai multe poezii de: Charles Baudelaire



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.