Solomeia de canepa - Cezar Baltag

Baba-oarba, sezi pe iarba,
c-ai deschis pleoapele,
Mina-i plina de rugina,
mi-ai furat aproapele,
Necine veni la mine
imi rosti chiar numele.

Dete-n masa cu o coasa
si-ncepu sa numere:
Yek, dui, trin, shtar
Luminate nenufar!
Cade noapte din
Pleiade
ochiul mi se-ntuneca
Intru-n zale cardinale
cu peceti pe mineca.
Slab scinteie o femeie
in virful
Boarului,
Smulg o spada de zapada
si-o inchin zadarului.
Efta, okta, enia, tesh, zboara, ului, din maces!
Arsa parca-n mal, de cearcan,
in galopul calului.
O mireasa cu o coasa,
sub pleoapa dealului,
Celebreaza-ntr-o amiaza,
cu ereti in smulgere,
Un fiastru ochi albastru
un triunghi de fulgere.
Yek, dui, trin, shtar, fugi cu teasta in stergar.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Cezar Baltag



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.