Nu cu sângele te mai țip, Lumina mea, nu cu gura. Nu cu vorbe, cu tăcerea lumilor te rostesc. Cu ochii tăcerii te văd încă. Fulgerul tăcerii îl ridic spre tine ca un țipăt și-i spun: naște și luminează, și ce luminezi, luminează odată pentru totdeauna, și ce vezi, fă să nu se mai termine niciodată.
Adăugat de: Adina Speranta
vezi mai multe poezii de: Cezar Baltag
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adina Speranta
Gerra Orivera
stomff
andreionthepoetry
blacks
bragagiu
Criticul Blind
Pe Marte sunt văi care arată asemenea unor albii de râu secate.
1985 -A murit scriitorul Mihai Murgu (n.1928).
1857 -S-a introdus la Bucureşti iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant, capitala Ţării Româneşti fiind primul oraş din lume luminat astfel.
Omul este un animal cu un extraordinar spirit de adaptare. Enzo Ferrari
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire! Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: