În prag - Cezar Baltag

Propoziție visată:
Să nu pleci, l-ai văzut
cum a venit? să nu pleci!
Soarele e un măr căzător
în direcția
Lebedei
și lumânarea țipă ca și cum ar vrea
să evadeze din flacără.
Patul, cărțile, hainele, posibilul terestru,
cade un măr într-o după-amiază din acest secol
și un porumbel speriat își ia zborul de pe o pernă
aspră
ca și cum ar cosi.

Moartea e un actor în întuneric,
el poartă pe umeri
tăcerea unei uși,
el vine încet, își joacă strigătul lui cu mirare,
ridică un felinar, face lumină
și deodată
șoapta fâlfâie prelung pe buzele tale
ca liliacul intrat fără veste într-un tunel nesfârșit.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Cezar Baltag



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.