Cuvintele ne curg pe sub ochi
și le vedem
când acele de ceas se odihnesc pe post meridian,
iar
zațul uscat pierdut în cărări cioplește amintiri cu chip de început.
Mă caut,
încă nu m-am găsit.
Știu că sunt.
mi-e frig fără mine
în lumea biciuită de timp și absență
iar buzele vinete de neînțeles
lasă urme fără de urmă
prin gândul ce duce război
cu mine.
vezi mai multe poezii de: gabrielaa
Detalii poezie:
Distribuie pe: