Amor, straniu semnal - Carlos Drummond de Andrade

Prea mult le iubesc, și eu nici nu mai știu că le iubesc,
pe fetele care merg spre rugăciune.
La căderea serii.
Nu se știu nici ele iubite
de băiețelul cu ochii sfioși dar atenți.
Mă uit la una, mă uit la alta, simt
un semnal tăcut de ceva
despre care nu știu ce este – voi afla mai târziu.
Și nu-i doar Herminia, sau Marieta
sau Dulce sau Nazare sau Carmen.
Toate mă rănesc – dulce,
trec fără să mă ia-n seamă. Amurgul
deja descompune siluetele, eu însumi
sunt doar o umbră la o fereastră de la parter.
Ce să fac cu acest sentiment?
Mă pregătesc temeinic să sufăr
așa cum alții studiază să devină medici sau avocați.



traducerea Dinu FLĂMÂND.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Carlos Drummond de Andrade



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.