În cârdășie - Carl Sandburg

Hai s-o jucăm față în față.
Ce-ar fi să jefuim orașul ăsta până-l lăsăm în pielea goală?
Dacă vor să păstreze ceva, n-au decât să bată în cuie totul.

Polițiștii de patrulă, detectivii, șefii din birouri,
Și „țapii” de sus, de pe scaunul judecătoresc,
Nu sunt toți în cârdășie?
Nu se împarte totul frățește, jumătate-jumătate, pe toată linia?
Spărgători de seifuri, hoți de buzunare, hoți din magazine, tâlhari și pistolari – ce-ar putea să-i oprească?

Împărțim totul jumătate-jumătate.
Dacă te agață, cheamă un avocat.
Aranjează treaba, măi escrocule, măi șmecherule, aranjeaz-o.
Hrănește-i...

Nu mi se lipește nimic de degete, nu, nu, nimic de genul ăsta,
Dar nu există nicio lege care să ne oblige să purtăm mănuși – nu-i așa?
Mănuși, asta-i bună – mănuși!
Ar trebui să existe o lege care să oblige pe toată lumea să poarte mănuși.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Carl Sandburg