Cântec oltenesc

miercuri, 30 mai 2018

Făcui de dimineață treabă bună,
Când mă trezii din somn, fugii o tură,
Călcai prin roua ierbii și fusăi,
Să beau puțină apă de izvor.

Venii acasă, mă-mbrăcai, plecai,
Întâi la Dumnezeu mă închinai.
Că el îmi făcu inima să-mi bată,
Și tot el zâmbetul mi-l pusă-n față.

Ieșii în lume și pornii în viață,
Aceasta îmi e zilnic dimineața.
Când eu vorbesc, aduc fără să vreau,
Un zâmbet peste chipul celorlalți.

Cu graiul meu ce-l moștenesc din moși,
Chiar dacă știu că nu vorbesc corect,
Plecai la târg să vând, dar fără plată,
Un zâmbet celor ce nu-l au, pe față.

Veniți la zâmbete, porni să strig,
Sunt foarte ieftine, dau pe nimic!
Pe inimă, pe față și-n privire,
Două-trei vorbe și zâmbetul vine.

Zâmbind, ne spargem din privire, gratii,
Și orizontul nu mai are margini,
Din inimă, zâmbind, deschidem uși,
Că viața trece iute, acuș, acuș!

15.03.2018

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.