Dezbrăcând-o pe Emily Dickinson - Billy Collins

Mai întâi, eșarfa de tul
e ridicată încetișor de pe umeri și întinsă
pe spătarul scaunului de lemn.

Și boneta –
funda trebuie dezlegată c-o ușoară tragere înainte.

Apoi, lunga rochie albă; o operațiune
complicată de prezența nasturilor de sidef
plasați pe partea din spate,
numeroși și minusculi,
încât trece o veșnicie
înainte ca mâinile mele să poată desface pânza,
parcă aș fi un înotător care despică apa
pentru a se strecura în ea.
E bine să știți
că ea stătea
lângă fereastra deschisă a dormitorului de la etaj,
nemișcată, cu ochii un pic prea larg deschiși
privind în jos spre livadă,
rochia albă căzută pe podeaua largă, din lemn de esență tare,
părea o băltoacă la picioarele ei.

Complexitatea lenjeriei intime a femeilor
din America secolului al XIX-lea
implica rezolvarea anumitor probleme deloc ușoare,
de aceea am pătruns în necunoscut ca un explorator polar,
navigând către aisbergul goliciunii ei
printre cleme, copci și bentițe, capse,
curelușe și cadrul corsetului confecționat din os de balenă.
Mai târziu, după cum am notat într-un carnețel,
am avut senzația că în acea noapte am călărit o lebădă;
din păcate, așa cum bănuiți, nu vă pot spune chiar totul –
felul în care ea a închis ochii, capul întors către livadă,
părul revărsat, scăpat din strânsoarea agrafelor,
conversația noastră întreruptă
de niște neașteptate zvâcniri.

Ce vă pot spune însă este că
în Amherst* era nemaipomenit de liniște
în acea după-amiază de duminică,
am perceput doar o trăsură trecând pe stradă
și bâzâitul unei muște la geam.
Astfel că am auzit clar cum inspira aer în piept
când i-am desfăcut ultima sponcă,
sponca cea de sus a corsetului,

și totodată oftatul de ușurare când, în sfârșit, acesta a fost scos,
ceva asemănător felului în care vor fi oftat unii cititori realizând
că Speranța are pene,**
că rațiunea e o punte,**
că viața este o armă încărcată
care se uită la tine cu ochiul ei galben.**





* Amherst - oraș din comitatul Hampshire, Massachusetts, Statele Unite ale Americii, locul unde s-a născut, a trăit și a murit Emily Dickinson (1830-1886).

**Trimiteri și semi-citate din poeziile:

- Speranța e un lucru cu pene
- Am simțit o înmormântare în creierul meu
- Viața mea stătea – o Armă Încărcată


NB. În treacăt fie spus:

Comparând complexitatea lenjeriei de corp a femeilor secolului
al XIX-lea cu cea a poeziilor poetei americane Emily Dickinson,
Billy Collins „dezbracă” cumva opera acesteia, într-o cheie
original-umoristică, dezvăluindu-i anumite dedesubturi și particularități.



Trad. Petru Dimofte

Adăugat de: Mierla

vezi mai multe poezii de: Billy Collins