Bastonul lui Borges

Autor:Alexandru Ogica


Adăugat de: alex_ogica

marți, 13 iulie 2021

Vălurile răgușite ale cafenelei
tremurară, lovite de
bastonul tău.

Apoi te-am văzut
solemn, măreț, frumos.
În mâna stângă tremura o garoafă roșie
iar mâna dreaptă sprijinea bastonul.

Ochii tăi de sticlă reflectau
Sporovăiala paharelor
Topitul treptat al cubulețelor de zahăr
Bacșișurile zâmbitoare.

Prietenul Ernesto îți făcu semn
Te aștepta la masa binecunoscută.
La al doilea semn
cafelele zburară către voi
și bastonul se sprijini obosit
de masa noastră.


vezi mai multe poezii de: alex_ogica


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Profesori
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCXCIX.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Topitul treptat... aș fi scris „topirea treptată”...
Adina Speranta
luni, 26 iulie 2021