Mama lui Mátyás - (Mátyás anyja) - Arany János

(Traducere de Csata Ernő)

Szilágyi
Örzsebet
L-a gătat răvașul;
Lacrimi
Materne,
Umplându-l cu plânsul.

La fiu
Știrea,
La Praga, beciul,
Aduce
Pace, în
Arest cenușiu.

„Fiule!
Nu pleca
Din Praga, orașul;
Izbutesc,
Te cumpăr
Din arestul aspru.

„Cu aur,
Cu argint
Plătesc pentru tine;
Îmi port
În suflet
A ta revenire.

„Nu mișca,
Nu pleca,
Dragul meu orfan!
Cine va
Fi fiul,
Când trama va forța?

„Se va da
Răvașul
La Hunyadi Mátyás,
În mâna
Sa doar,
Nicicum în alta.”

Ceară
Neagră
Va fi sigiliul;
Dând și din
Coate,
Așteptând argatul.

„Repede
Cine va
Fi cu scrisu'-n Praga?
O sută
De aur,
Și calul e plata.”

„Merg eu,
Merg eu,
Ajung șapte zile.”
„Pentru o
Inimă
E o veșnicie!”

„Merg eu
Vin eu
Trei zile, vuind.”
„Pentru o
Inimă
Trei luni jelind!”

„Doamne,
Doamne,
De ce n-am aripi,
Să ajung
Din urmă
Dorul din inimi!” –

Vine un,
Vine un,
Corb negru și mare;
Pe scutul
Hunyadi,
Unu la fel șade.

Năvălind,
Năvălind
Un zbucium negru,
Și smulgând
Din mâna
Mamei, pachetul.

„Repede
De la corb!...
Trebuie luat!”
Și fuge
Gloata
Să-l împuște, fuga.

Pasăre
Nu una,
Sute-s împușcate:
Nicio
Urmă de
Corb cu scrisoare.

La amurg
În codru
Gonind degeaba:
Noapte,
În beznă
Lovesc fereastra.

„Cine e?
Ce-o fi?
Vai, un corb negru!
Ce ține
E la fel,
Precum și pachetul.

Roșie
Ceara;
Cu pliere fină:
Sfințită,
Sfințită
Așa cum e scrisă!”

Adăugat de: haver

vezi mai multe poezii de: Arany János



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.