răsfoirea indefinită - Ara Alexandru Șișmanian

zborul e o răsfoire indefinită –
de aripi acoperite de semne –
în ultimă instanţă o lectură –
însă o lectură verticală •
abisul e bun pentru că e sincer –
însă doar neantul e adevăr •
prezentul e un trecut incomplet –
şi un viitor abia schiţat •
în fond, prezentul e mai aproape de trecut –
decît de viitor –
viitorul poate înceta –
dar nu trecutul •
meduza roşie a amurgului –
şi saltimbancii nocturni şi albaştri –
portocala galactică precum un tatuaj fantomatic –
sînt primele semne pe care parsifal –
cu coada în gură –
le ronţăia uimit •
not too astute –
prostia-i e scut •
deşi, vai –
istoria lumii e tribunalul oamenilor –
prin care oamenii judecă –
lumea la care au fost liber-constrînşi •
această formă goală a penitenciarului lumii –
calomnia penitenciară –
trebuie nimicită –
laolaltă cu veritabilii ei temniceri •
templul livid emerge din mlaştini –
ca o mînă-ofrandă închinată zeului-beznă •
166
cum se poate transforma singurătatea contingentă –
în solitudine transcendentă •
cu cît un sistem se apropie de puterea totală –
pe atît formele lui corespund mai exact –
psihopatologiei individuale •
puterea se dezvăluie ca alienare •
la poésie rend le doute vivant •
orizontul e eul zîmbit •
fiece nouă revoluţie e botezată cu fanfara locală •
păduri de febră –
mai stranii ca cimitirele •

Adăugat de: Lucia Eniu

vezi mai multe poezii de: Ara Alexandru Șișmanian



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.