Nu-mi vorbi de destinul amar - Anna Ahmatova

Nu-mi vorbi de destinul amar,
De urâtul din Nord, -- nu mi-e frică.
Asta-i prima petrecere, dar
Despărțire cu toții-or să-i zică.
Nu-i nimic că departe vom fi
De luceafărul zilei, nebunul,
De la mine, în schimb, vei primi
Zeci de daruri, tot unul și unul:
Chipul meu în adânc oglindit
Când e râul cu apele șuie,
Ochii-acei, ce-napoi n-au slujit
Căzătoarelor stele să suie,
Fără vlagă, ecou unui glas
Care proaspăt era, și văratic, --
Ca, făcând printre corbi un popas,
Să fii lesne bârfelii ostatec,
Ca-n octombrie jilav de ploi
Maiul dulce privirea-ți să vadă…
Amintește-ți, iubite, de noi,
Fie doar pân-la prima zăpadă.

1959



Traducere Medeleine Fortunescu

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Anna Ahmatova



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.