Visez uneori trupul meu
Prins în năvoade, riduri,
Și târât prin zăpadă
Pe plaja înghețată, lucioasă
A unei limpezi mari,
Nu văd nicicând pescarul,
Dar știu că ți-e tată,
Văd numai plasa de riduri
Și trupul meu, pradă
Bogată.
Tandru visez dimineața aceea de moarte,
Cu liniște necunoscută, curată,
În care nici tu nu mai vii,
Nici eu nu mai chem
Și totul adoarme cu ochii deschiși,
Și doar, lumina-n lumină, ecou,
Se mișcă un firav blestem
Să se deșire năvodul,
Să lunec din nou
În apă fără timp și fără pată.
Distribuie: