Din ape ieșeau trupuri albe de plopi
Cu forme somnoroase și suave,
Adolescenți frumoși sau doar femei,
Dulce confuzie, pletele jilave
Nu îndrăzneau dorința s-o ascundă,
Apa era fără sfârșit, rotundă,
Luna turna pe luciul ei
Ulei.
Pășeam desculți și limpezi,
Îmi simțeam
Degetele adormite-n mâna ta,
Era atâta dragoste pe ape
Că nu ne puteam scufunda,
Era atâta liniște că timpul
Nu îndrăznea să spină vreo secundă,
Cerul nu rostea nici un nor,
Apa nu-ngăima nici o undă,
Doar tălpile goale,
Călcând în lumina de lună,
Scoteau un sunet ușor.
Distribuie: