Se aprinde cerul, zările tresaltă,
Îşi ridică fruntea gândul răscolit
Scrijelind în vise cu o tristă daltă
Chipul tău, de vremuri, nins şi viscolit.
În vâltoarea vieţii lacrima uitării
S-a prelins pe geana zilei ce trecu,
Iar amarul clipei din iarba tăcerii
Stinse-n noi iubirea şi nu mai crescu.
Şarpele-ndoielii cu privirea-i trează
Străjuieşte câmpul pe care-nfloream ;
Aruncând grăunţe de venin, veghează,
Să-ncolţească-n lanuri ciulinul infam.
Am cules în versuri-gânduri şi speranţe,
Le-am dat strălucirea soarelui de mai,
Brâul de lumină le-a-mbrăcat în nuanţe
Să şoptească vesel ca un cânt din rai.
Jugul şi căpăstrul pus-am poeziei
Şi am înhămat-o la plugul cel vechi
Să răstoarne brazda reavănă-a câmpiei,
Şarpelui să-i cânte, duios, la priveghi.
Clopoţelul sună-n tresăriri de clipă
Amarul gonindu-l cu glasul voios,
Arde iar iubirea ce se înfiripă
Răsărind din trupul tăcerii spinos.
Peste cerul vieţii poezia-mi râde
Risipind ninsoarea , viscolul cumplit
Şi-n adâncuri rele, umede şi hâde
Arunca-voi dalta care te-a cioplit!
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Frumoasă arede în vers când: ”Peste cerul vieţii poezia-mi râde”
Seară frumoasă!
AlbAtros joi, 19 noiembrie 2015
Iubita, tu știi că eu nu-s scriitoare de vers clasic, deci observația mea ia-o cu titlu informativ:
”Brâul de lumină le-a-mbrăcat în nuanţe
Să şoptească vesel ca un cânt din rai”, după părerea mea sună destul de bolovănos, musical ai o rupere de ritm, o împiedicare în recitare! Acel ” mbrăcat în nuanţe” nu sună bine deloc! O sugestie ”brâul de lumină a filtrat suav nuanțe” cred că ar fi mai bine! Vezi cu nr. de silabe de corespunde, la astea nu mă pricep…. Sau altcum, altceva….
În rest, nu-s cârcotașă!:))) Curge lin și ca vers și ca subiect, cu tăt viscolul”” din ea! Îmi place - șî de șlefuiești acolo-s mulțămită!
Gerra Orivera duminică, 15 noiembrie 2015
Poezia face sa renasca iubirea ,Aurel ...Strofa 4, 5 ...
Multumesc pentru trecere .
Multumesc , Mari...:) Cu drag !
Adina Speranta (autor) joi, 12 noiembrie 2015
Frumoasa poezia, Adina, cu toate că nu am înțeles sensul din titlul temei, iar versurile tale exprima metaforic iubirea sau iubirea poeziei în sine, nu am înțeles metafora ''lacrima uitării'' se pune praful de uitare, dar nu lăcrimează, tu ști mai bine...
Cu drag.
ALapis joi, 12 noiembrie 2015
.. va citesc de fiecare data atent si va recitesc..
Mari joi, 12 noiembrie 2015
Multumesc tuturor , dragi prieteni !
Va imbratisez cu drag !
Adina Speranta (autor) joi, 12 noiembrie 2015
Superbă poezie, Adina ! Mult, foarte mult mi a plăcut !
Cu drag,
mirimirela miercuri, 11 noiembrie 2015
Supeerb! Tine-o tot asa ;)
Gustavo El miercuri, 11 noiembrie 2015
Versuri pline de expresivitate, o imaginaţie specială...
corina catruna miercuri, 11 noiembrie 2015
O adevarata poezie demna de aprecieri.
Felicitari!mai trec
A.J. miercuri, 11 noiembrie 2015
Foarte frumos. Felicitari!
florianruse miercuri, 11 noiembrie 2015
A fost o placere sa citesc aceste versuri!
papamirel miercuri, 11 noiembrie 2015
Frumos construit. Felicitări!
Nicholas miercuri, 11 noiembrie 2015
Foarte frumos, Adina. Mi-a mers la suflet.
Poti fi mandra de poezia ta.
sonia miercuri, 11 noiembrie 2015
Impecabil scrisa , cu ritm constant, masura placuta la lectura si mai ales metafore superbe.
stomff miercuri, 11 noiembrie 2015
Înălţătoare versuri!
nadira miercuri, 11 noiembrie 2015
Nu este greu deloc să înveţi alfabetul din Hawaii, având în vedere că acesta conţine doar 12 litere: a, e, i, o, u, h, k, l, m, n, p şi w. În plus, toate cuvintele lor se termină cu vocala a.
Citate şi Maxime:
Civilizaţia este procesul de a reduce infinitul la finit. Oliver Wendell Holmes Jr.
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Detalii poezie:
Distribuie pe: