- Acasă
- Alexandru Vlahuţă
- Profiluri
No. 1
Daniil, bătrânul stariţ,
Şade-n jeţu-i, răsturnat;
Chipul lui îmbracă umbra
Gândurilor ce-l străbat,
Şi cum stă, în rasa-i lungă,
Cuvios şi neclintit,
În tăcerea asta sfântă,
Ai jura că-i zugrăvit...
Numai dreapta lui, alene
Rezemată pe spătar,
Cum ar bate tactul vremii,
Se clinteşte-ncet şi rar:
Printre degetele-i slabe,
Ţăcănind, cad somnoros,
Din şiragul de mătănii,
Boabele de chiparos,
Şi, în ritmul lor, trec umbre —
Amintiri din vremuri vechi —
Glasuri, vuiete de clopot
Îi răsună în urechi.
Şi ce haos, ce amestec
De videnii şi-ntâmplări!
Se frământ-o lume-n minte-i,
Ca-n adâncul unei mări:
Chiote de veselie,
Ţupăieli de oameni beţi —
Stricăciunea şi desfrâul
Unei lacome vieţi;
Înhăitări de crai bezmetici,
Trupuri goale de femei,
Ce-au hulit pe Născătoarea
Ş-au scuipat în faţa ei;
Gemete şi chipuri slabe
De călugări chinuiţi;
Aur stors din suferinţa
Celor proşti şi umiliţi!
Răfuieli cu iconomul:
"Gherasime, rău te porţi!
Unde-i partea mea din mese
Şi din leafa celor morţi?
Mie nu-mi plac hrăpitorii...
Ce-ţi faci cruce? Nu ştiu eu,
Vinde sfintele odoare
Şi plăteşte-mi ce-i al meu..."
*
Dar ce guri de foc se cască!...
Vai, gheena s-a deschis!
Daniile, ia-ţi ceaslovul
Şi mai zi un paraclis!
Slăbănog, îngenunchează
Şi cu mâinile la piept,
Cată-nfricoşat la slava
Celui milostiv şi drept:
"Doamne, gura-mi păcătoasă
Nu-ndrăzneşte-a te ruga —
Ca un făcător de rele
Tremur înaintea ta.
Întinat îmi este trupul,
Sufletul nelegiuit.
Şi cu gândul, şi cu vorba,
Şi cu fapta am greşit.
Însă mila ta e mare,
Eşti atoateiertător...
Nu lăsa în rătăcire
Şi în stricăciuni să mor!
Ci cu duhul gurii tale
Suflă, să mă izbăveşti,
Lămurindu-mi trupul, mintea
De-ntinările lumeşti.
Ştiutorule de inimi,
Ia aminte spre cel rău;
Tinde-ţi mâna nevăzută,
Dintre sfânt lăcaşul tău,
Şi mă smulge, ca pe vameş,
Din cumplitul meu păcat,
Căci la tine mântuirea
Şi scăparea mea o cat!..."
*
Tremură bătrânul stariţ
Şi, cu faţa la pământ,
Stă în taină şi cerşeşte
Îndurarea celui sfânt.
.............................
Daniile, Daniile,
Mult ai râs ş-ai huzurit;
Unde-i rumâna Glafira
Să te vad-aşa smerit!
Naţionalul, an II, nr. 45, 4 august 1891
No. 2
Mişu iese la plimbare
Parfumat şi sclivisit,
În costum uşor de vară,
Vesel, mândru, fericit.
Nalt şi mlădios păşeşte.
Legănându-se uşor,
Şi salută-n dreapta,-n stânga,
Graţios, surâzător;
Căci, băiat purtat şi fercheş,
Ştie traiul pe la băi:
Cunoştinţi nenumărate
Şi-a făcut din ziua-ntăi.
Iat-un grup de dame-n cale-i,
Ce surpriză, ce noroc!
Iute-şi scoate pălăria,
Intră-n vorba lor pe loc;
Şi mustaţa răsucindu-şi,
Spune hazuri fele de fel,
Râd cocoanele în hohot,
Cu ochi dulci cătând la el.
"M-am trezit din somn în friguri;
Cine mi-a bătut în geam?...
Uite cum vă prinde movul!
Nici nu vă mai cunoşteam...
Ştiţi că doamna X, aseară,
După ce ne-am despărţit,
De mustrare-a vrut să-şi taie
Beregata cu-n cuţit.
E şi greu să-ţi duci viaţa
C-un bărbat aşa urât...
Dar din toată daravera
S-a ales c-un semn la gât...
Uite junele Borcescu,
Cum se plimblă de-ncruntat —
Bacaraua de ieri noapte
Straşnic l-a descurajat!...
Dar migrena dumneavoastră
Ce mai face, v-a trecut?
O-ntâlnii adineaorea
Şi-mi fu frică s-o salut.
Apropo, ştiţi că Margulis
Cu nemţoaica a fugit,
Şi-a uitat, în grabă, birtul
Şi otelul neplătit...
Ia priviţi cum şade domnul,
Ca un iepure-mpăiat..."
"Ah, ce mucalit e Mişu,
I-o grădină de băiat!..."
*
A trecut o săptămână,
Mişu stă-n odaie trist,
E frumoasă vremea-afară...
Azi el însă-i pesimist.
"Ce deşartă e viaţa!
Lumea-i plină de dureri,
Ah, de ce n-am putut strânge
Bănişorii mei de ieri!
Am avut o pasă bună,
Câştigam destul de mult,
Lăcomie, lăcomie,
Cine m-a pus să te-ascult!...
Şi-am rămas la toată lumea,
Pân' şi la garçoni dator
Nici aicea nu-mi prieşte...
Haide, ia-o la picior!"
Şi incognito dispare,
Luând cheia-n buzunar,
Va mai da, sau nu, pe-aicea?
Asta-i chestie de zar!
Mişu e deprins cu drumul
Şi schimbările de loc.
Va găsi, la urma urmei,
Alte băi mai cu noroc!
.............................
Ce tristeţe pe cocoane!
Unde-i cavalerul lor?...
Cine-ar fi crezut că Mişu
Nu-i decât un cartofor!
Naţionalul, an II, nr. 28, 14 iulie 1891
No. 3
Dancu zvârle jos gazeta
Cu mutări şi-naintări:
Se mai scarpină la ceafă,
Trist se mai scobeşte-n nări,
Apoi cheamă vistavoiul,
Două palme-i dă strigând:
"Dă-mi chipiul de pe masă...
Drrace ! Dă-mi-l mai curând.
Şi ce-mi umbli-aşa zănatic,
Şi-mi tot caţi posomorât?
Cască-ţi ochii, mii de bombe!
Că-ţi bag sabia pe gât."
Văd şi eu că mi-i eroul
Cam nervos, cam zurbagiu;
Dar ce vreţi? de-atâta vreme,
Tot trei firuri la chipiu!...
Nu-ntrebaţi unde se duce:
E aşa de necăjit!
Numai nasul lui priviţi-l,
Şi pricepeţi, negreşit.
Bietul om, sărac şi vecinic
Prigonit de creditori,
Doar în păhăruţ mai află
Mângâiere uneori!
*
La o bună-nsurătoare,
El, nici vorbă, s-a gândit,
Ca să puie burlăciei
Şi nevoilor sfârşit;
Şi mereu a dat târcoale,
Dichisit, pe sub fereşti;
Ochii lui păreau a zice:
"Ce frumos sunt! Mă iubeşti?"
Din înalta nobilime
A acestui orăşel,
Multe fete, se-nţelege,
Au cătat cu drag la el.
Însă Dancu e om practic,
Nicidecum nu s-a grăbit,
Ci s-a pus să afle care-i
Cea mai bună de iubit.
A-ntrebat, ba ici, ba colo,
De cuprinsul tuturor,
Şi-a aflat că-i cea mai dragă
Fata unui negustor.
Deci, el mrejile-şi întinde,
Ca un ager militar...
Însă vede, cu durere,
Că sunt toate în zadar:
Căci, mai ager decât dânsul,
Îi stă-n cale-un arendaş...
Foc se face căpitanul.
Că-i din firea lui abraş!
Şi-ntr-o seară la grădină,
Să vedeţi ce s-a-ntâmplat:
Dulcineea cu părinţii
Şi alesul stau la sfat:
Sombru, zdrăngănind frigarea,
Iacă domnul căpitan,
Hotărât să-nveţe minte
Pe "infamul mitocan".
Şi-i aruncă o privire
De insultă şi dispreţ:
Furios el cată ceartă
Şi duel cu orice preţ.
Arendaşul, stând pe bancă,
Întinsese un picior;
Nici nu se uita la bravul
Patriei apărător.
Dar când îl izbi strigându-i
"Ia-ţi picioarele din drum!"
Arendaşului, se vede,
Nu-i fu frică nicidecum...
Două palme s-auziră,
Ş-un chipiu zbură în vânt...
Cât ai zice, căpitanul
Fu grămadă la pământ.
*
Dancu se întoarce-acasă,
Plin de praf, în "marş forţat"...
Singur nu se domereşte,
Ce-a fost asta?... A visat?...
Apoi cheamă vistavoiul,
Patru palme-i dă strigând:
"Trage-mi cizmele, tigoare,
Şi fă-mi patul mai curând!..."
Naţionalul, an II, nr. 39, 26 iulie 1891
No. 4
Sander, fantele de tobă,
Sportmen, cavaler vestit,
Trist, se cată în oglindă
Şi găseşte c-a slăbit.
Răsturnată-ntr-un fotoliu
Şi gătită ca la bal,
Doamna lui stă şi citeşte
Un roman sentimental.
Uneori spre el privea
Ca din slăvi şi-o lasă greu,
Şi zbârcind din nas murmură:
"Ce figură de lacheu!..."
El îi vede în oglindă
Ochii mici, răutăcioşi;
Dar, sub nobila ei frunte,
Îi găseşte tot frumoşi.
Şi în gândul lui măsoară
Drumul lung pe care-a mers;
Suspinând priveşte-n urmă
Câte fericiri s-au şters!...
Lustruit prin şcoli străine,
Tânăr, frumuşel, bogat,
În saloane, printre rochii,
E copilul răsfăţat.
De gătelele din baluri
Pajul sexului frumos
Scrie cronici parfumate,
Vânturând eternul sos —
Stilul-fard de buduaruri
Plin de stele şi de flori,
Epitetele galante
Ce dau babelor fiori !...
Astfel, norocosul Sander,
Cu toate e înzestrat,
Se ridică-n cinstea lumii,
Ca un fiu de împărat:
Fără muncă, fără zbucium,
Toate cele-i merg în plin;
Doar cu gândul le gândeşte,
Şi de-a gata toate-i vin.
Nici o poartă spre mărire
Pentru el închisă nu-i.
Alţii luptă şi asudă,
Iar izbânda e a lui.
Iată-l, radios şi falnic,
Pe-aşa stepenă-nălţat,
Că, privind în jos, se simte
De-adâncime fascinat.
Toată lumea îl admiră;
Însuşi veselul hagiu,
Cu ochi mari cătând la dânsul,
Nu se-ncrede că-i e fiu!...
Însă viermele dorinţii,
Pururea neadormit,
Nu îngăduie pe nimeni
Să se creadă fericit.
"Ce folos, îşi zice Sander,
C-am ajuns aşa de sus,
Şi averea ce mi-i bună,
Dacă fiu de nobil nu-s!...
Aspazio, Aspazio,
Sub blazonul tău mă ia,
Şi-ţi voi pune la picioare
Slava şi viaţa mea!"
Câtă crudă rezistenţă!
Cât dispreţ n-a înghiţit
Bietul Sander, pân' s-atingă
Pergamentul aurit!...
Şi în urmă, ce viaţă
De mustrări şi umilinţi:
Nostalgiile nobleţii,
Dorul vecinic de părinţi.
Şi cuvinte-nveninate
Ce rănesc ca un cuţit!...
Toată vina-i a lui Sander —
El ştia că nu-i iubit...
Astăzi nu mai e "mărire".
Ca un simplu muritor,
Stă... socoate mersul vremii
Monoton şi fără spor,
Şi priveşte trist la golul
Ce în juru-i s-a făcut...
S-au stâns lămpile de baluri,
Şi ţimbalele-au tăcut.
Fantele de-odinioară,
Jucătorul cel vestit,
Cată jalnic în oglindă...
Ce devreme a-nălbit!
Naţionalul, an II, nr. 50, 11 august 1891
No. 5
Ramzes suflă-n lumânare
Şi se culcă liniştit,
Bucuros, zicând în sineşi:
„Încă unul a murit!”
Dar ce visuri peste noapte:
Se făcea-ntr-un loc urât;
Era gol, mânjit de sânge,
Şi strângea copii de gât;
Şi-nviau din nou copiii,
Tot mai mulţi parcă veneau
Şi, ca nişte draci în juru-i,
Chicoteau şi ţupăiau...
Asudat, se scoală-n ziuă
Ca de-o luptă ostenit,
Şi-şi aduce-ndat-aminte
Cu ce gând a adormit...
Ia jurnalul, reciteşte,
Ş-admirând din nou ce-a scris,
Zice, încântat de sineşi:
„Bre, dar straşnic l-am ucis!”
Cred c-aţi înţeles că Ramzes
E un critic asasin...
O întreagă hecatombă
Sub condeiul lui hain!
Ia priviţi ce mândru trece,
Cum se uită de-ncruntat!
E convins că toată lumea
L-a citit, l-a admirat...
Dar ce vede? Viu şi teafăr,
Îl salută surâzând
Chiar poetul cu pricina,
Îngropatul de curând.
Ramzes îşi întoarce capul:
„Ce strigoi neruşinat,
Mai cutează să salute
După ce l-am criticat!”
Luni întregi e-n vânătoare
Cu jurnalu-n buzunar;
Cunoscuţii fug de dânsul
Ca de-un groaznic cămătar.
*
Mai târziu aude iarăşi
De-un talent c-a răsărit,
Şi că lumea îl admiră:
Asta nu-i de suferit!
Furios se-nchide-n casă
Şi-i ia cartea la refec,
Răsfoind dicţionare,
Scrie, năduşeli îl trec...
Mai întâi, un lung pomelnic
De franţuji, de nemţi, de ruşi,
Morţi sau vii, sunt traşi de guler
Şi ca marturi sunt aduşi.
Cum că X, pe care lumea
Îl admiră, e un prost,
Şi prieten cu Apolo
Neam de neamul lui n-a fost.
Şi citaţii, nume proprii
De romani, de greci antici,
Spun curat că numai Ramzes
E savant – n-ai ce să-i zici.
Apoi aspru dojeneşte
Pe-acest public indulgent,
Care laudă-n neştire
Tineri fără de talent...
"O, te plâng, sărmană ţară!...
Cum nu ştii să recunoşti
Cât de mare e un critic
Ce te apără de proşti!..."
Iar la urmă, dacă vede
Că de X n-a prea vorbit,
Pune-o maximă nemţească,
Şi-i convins că la turtit!...
E târziu... se culcă Ramzes,
Vajnicul toreador,
Şi cu pumnii strânşi adoarme,
Fericit, biruitor!
Naţionalul, an II, nr. 57, 20 august 1891
No. 6
Baraboi se ia de gânduri:
Iarăşi a rămas la os,
Câte s-a-ncercat să facă,
Toate i-au ieşit pe dos.
"Bre, ce zodie-ncâlcită!
Cât n-am stat să-i dau de rost?
Unde n-am cătat norocul?...
Numai popa doar n-am fost.
Pedagog, sufleor la teatru,
Jurnalist, birtaş, misit,
Ba am fost şi-n puşcărie,
Şi sunt tot nepricopsit!...
Dar la ce-mi mai pierd eu vremea,
Toate astea s-au trecut.
Pentru viitor e vorba
Să vedem ce-i de făcut...
Iat-un plan care-mi surâde:
Am să dau în ţară zvon
Că m-am hotărât, la toamnă,
Să deschid un «pension»!"
Baraboi convoacă-ndată
Un consiliu de samsari,
Îi convinge c-or să fie
Pentru toţi gheşefturi mari;
Fiecare, ca la teatru,
Îşi ia rolul cuvenit:
La-nceput sunt toţi tovarăşi...
Planu-i foarte nemerit!
Sunt cinci ani de-atunci. În curtea
Unei case mari, roiesc
Cârduri de copii zburdalnici...
Zgomotele se-nteţesc.
Directorul stă la pândă
Şi când larma e mai mare,
Iată-l, fioros şi aprig,
În mijlocul lor apare.
Sombru, cu carnetu-n mână,
Scrie şaptezeci din ei;
Apoi cheamă bucătarul:
"Mâni postesc aceşti mişei!..."
Iar a doua zi, fireşte,
Bucătaru-i pus la cale,
La copii să dea mâncare
Într-ascuns... dar pe parale.
Astfel mai pe toată ziua
Şaptezeci de muşterii
Îşi depun în "casa şcolii"
A lor mici economii.
Nu-ntrebaţi de-nvăţătură,
Asta e un bagatel!...
Altă ţintă urmăreşte
Institutul Barabel!
Disciplina, disciplina!
Pentru asta, pânditor
Şade, gata cu carnetul,
Bietul "Domnu director..."
Cum ne răsuceşte vremea,
Şi ne joacă tontoroi!
Cine-şi mai aduce-aminte
De sărmanul Baraboi?...
De ce-a fost odinioară,
Ce nevoie-i să mai ştii?
Astăzi, grav şi demn, învaţă
"Disciplina" pe copii!
Şi ce ifos, ce mândrie,
Ia uitaţi-vă la el!
La o parte! La o parte!
Trece domnul Barabel!
Naţionalul, an II, nr. 62, 25 august 1891
No. 7
Damian, poetul liric,
Trubadurul pesimist,
Îşi lungeşte-a drum privirea
Şi pe gânduri cade trist.
Căci în lumea asta crudă
Şi avară pentru el,
A-nceput să i se-nfunde
Cu viaţa de tembel.
"Ah, bătrână năzuroasă,
Pentru ce atâta fard,
Dacă nu-nţelegi durerea
Şi iubirea unui bard?"
Damian vorbeşte singur.
"Luni întregi te-am urmărit;
Nopţi de iarnă sub fereastră-ţi,
Tremurând şi zgrebulit,
Aşteptam să-ţi pleci privirea
Şi un semn să-mi faci, oftând;
Am răbdat şi frig şi foame
Şi tot îmi ziceam în gând:
Tu, bătrână şi bogată,
Eu sunt tânăr şi sărac...
Ce nu-mi cumperi tinereţea!
Cum ţi-aş mai veni de hac!
Dar atâta chin şi versuri
Fără de folos mi-au fost:
A plecat la băi ingrata...
Grea-i viaţa fără rost!
Şi-acum tot ce-mi mai rămâne
E să plec iar la «vânat»:
La revista mea Progresul
Să mai fac un abonat!..."
Fluierând, îşi şterge haina
Şi se piaptănă frumos.
Ghetele îi sunt cam rupte,
Pantalonii roşi pe jos;
Dar la un poet, profane,
Nu căta decât la cap.
Căci acolo toată slava
şi podoabele-i încap.
Damian şi-ndreaptă paşii
Spre otel "Continental",
Unde-a tras de-abia aseară
Un chiabur "provincial".
Sfiicios bate la uşă...
— Intră! îi răspunde-un glas.
Salutând, scoate-o hârtie
Şi, tuşind, mai face-un pas.
— Domnule, Revista noastră
Are ţinta să îndrepte
Spre progres această ţară
Pe căi netede şi drepte,
Şi ştiind al d-voastră
Patriotic sentiment,
Comitetul nostru astăzi
V-a ales de prezident!
Iată, v-am adus hârtia,
Ş-o chitanţă v-am făcut...
Douăzeci de lei... Vă-nscriem
Abonat de la-nceput.
— N-ai noroc, c-un sfert de oră
Înaintea dumitale
Tot cu-aşa tertip un tânăr
Mi-a ciupit ceva parale...
Bietul bard salută, iese,
Ruşinat şi tot sărac;
Toate cele împrejuru-i
În părăgini se prefac!...
Capitala e pustie,
Caldarâmul e de foc:
Ce te faci acum pe vară,
June fără de noroc?...
Damian, poetul liric,
Trubadurul pesimist,
Îşi lungeşte-a drum privirea
Şi pe gânduri cade trist.
Naţionalul, an II, nr. 22, 7 iulie 1891
Adăugat de: Adina Speranta
vezi mai multe poezii de: Alexandru Vlahuţă
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Topîrceanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Gabriela Melinescu
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Jon Milos
Leo Butnaru
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Rodica Elena Lupu
Romulus Vulpescu
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Virgil Gheorghiu
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Dante Alighieri
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efrain Huerta
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Luis Borges
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Nahapet Kuceac
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Par Lagerkvist
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Serghei Esenin
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Romanii erau constructori foarte talentaţi. Înainte de începe să construiască un drum, ei foloseau echipamente avansate pentru a găsi cel mai bun loc de costruit drumul.
1927 -S-a născut, la Chişinău-Criş, Ion Mitrici, sculptor, scenograf, grafician. Trăieşte la Roma. Are lucrări în România, Franţa, Italia, Elveţia.
1792 -Regele Ludovic al XVI-lea a declarat oficial război regelui Boemiei şi Ungariei.
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Stoc epuizat
Zece, Daniel Vișan-Dimitriu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: