A nu fi - Alexandru Busuioceanu

Te doare să priveşti te doare?
Azurul ca un sânge îţi apasă pleoapele
Ca un cuţit gândul îţi sfâşie sufletul
Lasă-l să te sfâşie lasă-l
Nu va cunoaşte nimeni secretul
Închide ochii asupra acestui arbore-n lacrimă
Ai la picioarele tale drumul Acest curcubeu
Singurătate singurătate şi-uimire
Pune piciorul Urcă Urcă

Pe-acelaşi drum coborât
bulgăre de lumină
când veneai fraged de aurorele tale!

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Alexandru Busuioceanu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.