Noaptea de anul nou - Aleksandr Blok

Se lasă neguri glaciale,
Se-nalță ruguri înspre cer.
Iernatic, sufletul Svetlanei
Visează jocuri de mister.
Inimile ard odată,
Blândă lună-a răsărit.
Râsete se-aud la poartă,
Bezna-i fără de sfârșit.
Între râsetele-acele
Tare-aș coborâ și eu,
Purpuriile-mi dantele
Nu le știe dragul meu...
Neaua scârțâie. Lumină
Cerne bezna neagră, rar,
Vine-o sanie străină...
''Cine sunteți?''' - Râde doar...
Iar s-a-nvârtejit înaltul,
Scara-i albă până sus...
Cineva râzând și tandru
Palmele la ochi mi-a pus...
Aruncă luna raze pale
Prin neguri reci ce tot se-ațin.
Iernatic, sufletul Svetlanei
E-nfiorat de-un vis sublim.

31 decembrie 1901

Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.