Balada cetății București - Agatha Bacovia

S-a-nveșmântat în haine albe
Cetatea negrelor
Păcate.
Suavii fulgi
De hermelină
Pudrează turnuri
Și palate.
Acolo, crima
Și desfrâul,
În aur, minciuna
Și-ascunde,
Acolo, jalea
Din colibe
Nu „deranjează",
Nici pătrunde.
Pe mândre turnuri
Crenelate,
Se-aștern dantelele
De gheață,
Ca un surâs
Depus de iarna
Pe veci
Paradoxală.
Viața
Din purpură
Și echipagii,
Desfrâul triumfând,
Sfidează,
Pe când de foame
Și de geruri,
Nefericiți
Agonizează.

Cetate cu păcate
Negre,
De-a pururi
Fără de dreptate!
Veștmântul alb
E-o ironie
Pe fruntea-ți
Neagră de păcate.
Fermecătoarea
Hermelină,
În care te-nveșmânți,
Cetate,
Accentuează
Tot mai straniu
Năframa
Negrelor păcate.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Agatha Bacovia



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.