Adina Speranta - poeziile altor autori

Întâi apăru Hamlet aristotelicul
în urma lui se ivi Yorick mai șters,
Yorick venea cu stringenta logică a tenebrelor
ducând pe țeastă un Hamlet dispers.

Ziua duhnește în bălării... dis-de-dimineață
te întorci cu borcanele de iaurt;
de îndată ce îmi vorbești naști un cosmos meschin:
ratele de plătit, gazele, pâinea palidă tot mai improbabilă...

Face pași mari spre o lizieră interioară
unde șoapte de acacia îi arunca în păr
ultimele reflexe de soare marin - levitează
prin apele freatice ale unui surâs lunar

Cu mari vărsări de frunze ne vărsăm,
orașul urcă-n ceață prin ecluze,
din zi in zi iubitei cuvenite
nervuri de frunze-i tremură pe buze.

Vagonul pe linia moartă, se dă film deseară
Fanfan la Tulipe, cu bătaie,
țăranii asudă(nu fumați că face explozie!)
și jurnal agrar înainte. Se scarpină.

În timp ce-mi schimb cămașa murdară,
în timp ce-mi mestec necazul acrit,
în timp ce mormăi și se sperie
păianjenul de pe galerie,

mai sigur viitor decât locul meu pe un scaun
la tejgheaua barului "l'Avenir" de pe Bulevardul Circular
al Parisului nu cred să pot avea
în această vâjâială pe porțile circularității

iar singura vizibilitate a timpului era vântul
prin ramurile de afară

aducea uneori cu degete de copil

drace,am zis,
pe tine te doare măseaua minții
pe mine mă doare măseaua iubirii
drace, am zis,

Tu, dragostea mea...
Tu, x-ul și rădăcina pătrată a inimii mele,
ești cea mai frumoasă.