♦ FECIOARA DIN DEPĂRTĂRI

Autor:Gavriil Stiharul


Adăugat de: Gavriil Stiharul

vineri, 25 septembrie 2015

Ce tristă e fecioara şi câtă paloare!

Mă prind de coapsa ei de corn de lună

Cu ochii dilataţi în noian de zare,

ea este raza naşterii mele sub zodia bună.



Îi pipăi artera de zbor şi de-albastru,

ce tristă e noaptea, ci-n zori e cuminte!

Se zbate pentru doi pulsul unui astru

şi trage mugurii sânului spre-nainte.



Seduci în sus lumina pân-la lăcrimare.

te soarbe răsuflarea fântânilor curate –

a fost dragostea noastra o lungă îmbrăţişare

sau doar chinul iubirii de departe?


vezi mai multe poezii de: Gavriil Stiharul


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumos gandesti si scrii frumos. Nu prea sunt lamurit cat de dornic esti sa faci compozitia sa aiba masura , ritm si rima constant aleasa pentru a da muzicalitate maxima. Metaforele alese sunt prea frumoase pentru a le lasa sa fie citite mai greu. Oricum imi place cum scrii.
stomff
vineri, 25 septembrie 2015



Frumos gandesti si scrii frumos. Nu prea sunt lamurit cat de dornic esti sa faci compozitia sa aiba masura , ritm si rima constant aleasa pentru a da muzicalitate maxima. Metaforele alese sunt prea frumoase pentru a le lasa sa fie citite mai greu. Oricum imi place cum scrii.
stomff
vineri, 25 septembrie 2015