Sonetul XXXII If thou survive my well-contented day - William Shakespeare

De vei trăi sfârșitul vieții mele,
Când mort, țărâna m-o acoperi,
Și, doar din întâmplare, dând de ele
Aceste versuri proaste vei citi,
Măsoare-le cu-a timpului patină,
Și dacă muza mea e învechită,
Păstrează-le de drag, nu pentru rimă
Care pesemne este depășită.
O, dar promite-mi gândul tău curat:
”De-o muză bună de-ar fi fost condus,
Prietenul meu mai bine-ar fi creat
Și-n rând cu mari poeți ar fi ajuns.
Pe ei îi voi citi, căci a murit,
Pentru-al lor stil, pe el că m-a iubit”.

Traducerea: Adrian Vasiliu

Adăugat de: advas

vezi mai multe poezii de: William Shakespeare



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.