Poezii despre Vise:

Sunt pasărea ceas ce zboară alene
Curbând stalactite din timpul pierdut,
Minutele plâng, ascunse sub pene,
Cerând al secundei vremelnic sărut.

În fiecare dimineață
arunc peste balconul sufletului
visele din noaptea ce a trecut
iar toată ziua calc pe ele

Am tot zburdat ca mieluselul
Pe campul vietii inverzit
Floarea iubirii mi-a fost telul
De ea fiind indragostit.

Într-o dimineață
Am să mă trezesc pom...
Și în ziua aceea
Am să am muguri,

În valurile înspumate ale tinereții,
Am cunoscut iubirea plină de mistere
Nedezlegate pe parcursul vieții;

Când degrabă se lasă înserarea
Iar cel mic este în puful patului,
Somnul îl dorește-n tulburarea
Povestirilor de dinaintea visului...

NU TE IUBESC

Nu te iubesc si de aceea
Te ocolesc si-ti port si ura.

Iubirea-i plinatatea vietii,
Puterea de-a pasi nainte
Si elixirul tineretii
Si focul sacru din cuvinte.

iau aripile zdrenţuite de la ultimul zbor
umplu golurile cu bucăţi azurii de cer
din visurile mele
colorez gânduri fericite cu ele

Al zilei mărunte şi somnului ornic
Răzbate spre-apus şi-ncet înspre noapte;
E ora la care nu sunt nevolnic
Trăiesc nemişcat şi mai repede, poate.