Poezii despre Vise:

Fă-mă, Doamne, vis…

Fă-mă Doamne, vis de noapte,
S-aprind gândurile toate

RONDELUL - CELOR ADORMIȚI

Ne-om întâlni
în viața de apoi,

CU DRAG


De-ar fi să vii, cândva și-n viața mea,

Descopăr constelații

Alerg prin viață herghelii de cuvinte
Ce nechează când dorul le dă bice.

REGRETE IMAGINARE


Sămânța ta, sămânța mea,

Te chem.

Te chem visare. Cât dor mi se aprinde-n noapte,
când vara soarele răsare, pe valuri copleşind privirea!

În visare.

Legănată de ramuri unduite de vânt,
adorată de nori, adorată de soare,

De-ai să-ți așezi,
În miez de toamnă,
Obrazul fin la pieptul meu,
Te voi primi

A ieşit în zori o fată, având rochia brodată
şi încinsă la mijloc cu un fluture de in,
când pe frunze mai era lacul cerului senin.
Cum din fire-i râzătoare,

Mușcă-ți buzele și lasă-mi
Noaptea de mătănii deasă,
Lasă-mi visele pribege,
Stelelor,