Vasysm - creaţii proprii

prin ape vii de fluviu ori de iaz
ne bălăcim stropindu-ne în joacă
lăsând deoparte orișice necaz
ce-ar vrea împreunarea s-o desfacă

apucasem de cusătură și trăgeam
ieșeau monștri cu bale verzi și idile-ntinse pe fir
portrete fanteziste de băieți și imagini angelice de fete
păreri chinuitoare și complexe realmente complexe

între aparenta existență a lui unu
și aparenta inexistență a lui zero
suntem noi.
stăm cuminți în baza-casă

frumoasă purtătoare de fiori
mai dulci ți-s ochii măslinii ca mierea
mi se botează sufletul în nori
când îți presimt prin vise mângâierea

în slava ochilor tăi noaptea a uitat de-ntuneric
în slava mâinilor tale se-aliniază planetele
când te încrunți se tulbură centura de meteoriți
iar Terra dansează din buric înfiorată

ne-mpovărează mituri cronofage
cu euri și cu țări și dumnezei
iar inima în inocența ei
le bate toba până se retrage

azi nu-ți mai spun cuvinte de prisos
mi-ajunge să-mi vorbească numai ochiul
în timp ce-ți desenez în palmă crochiul
unui medalion misterios

și vine o zi când atingi ceva -
masa poate sau batista
sau stânga cu dreapta,
pieptul cu bărbia,

- du-mă-n țara ta,
i-am zis fetei cu plete lungi
negre ca noaptea Începutului -
iar ea mi-a acoperit creștetul

degeaba, femeie,
degeaba-ți ascunzi pletele negre,
degeaba-ți sporești roșul buzelor,
absolut degeaba faci pe blonda,