La plecarea fără întoarcere a mamei - Vasile Copilu-Cheatră

Mamă, boala sau poate vremea te-a învins,
Acum te-ai împăcat cu toate,
Mâna ta harnică nu poate,
Să-mi mai mângâie creștetul nins.

Inima-ți, pâine proaspătă, de-acum
N-o să mai sărute bucuriile noastre,
Ochii tăi, iezere albastre,
N-o să ne mai petreacă în drum.

Mâinile tale albine şi flori,
De-acum încolo o să hrănească,
Cum au hrănit mâinile bunicii glia strămoșească.
Şi iarăși şi iarăși îți vom rămâne datori.

Mamă, boala sau poate scrisa te-a învins,
Cum ne va învinge şi pe noi,
Toți ne vom așeza cuminți în pământ, înapoi
Şi vom fi stele care s-au stins.

Adăugat de: Christian1951

vezi mai multe poezii de: Vasile Copilu-Cheatră



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.