Lângă Arieș - Vasile Copilu-Cheatră

Pe malul sau cât, ochiul vede,
Sunt numai lespezi de cenuşe verde.
Chiar dacă din tăcuții lui strămoși
Nu cresc pe maluri prea frumoși,
Îi găsești in brusturi sau arini,
Numai urechea s-o anini,
Lângă inima de sevă crudă,
Istoria lor pot s-o audă,
Urmași de azi sau cei de mâini,
Ca flautul unei fântâni.
I-auzi cum urcă din pământ
Şi se așază în cuvânt,
Pornind ca mugurii de rouă,
Când soarele pe frunți îi plouă
Şi îmbrăcați în foșnet de mătasă,
Mirosne de istorie îți lasă,
Să guști din apa lui fierbinte,
Arieșul îmbrăcat în straie sfinte.
Şi stau eroii-ncremeniți pe maluri,
Ca niște spectatori în staluri,
Le place-ascunși în plopi să stea,
Cum stă ascunsă, mii de ani, după luceferi, câte-o stea.

Adăugat de: Christian1951

vezi mai multe poezii de: Vasile Copilu-Cheatră



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.