Amintirile înfloresc - Vasile Copilu-Cheatră

Scrisu-le-a fost să înflorească,
În graiuri, ulițe și plaiuri
Cu armonia lor firească,
Să cânte-n diferite naiuri.

În somnul unei lire parcă
Şi căptușite în surdină,
Să crească-n lăptișor de matcă,
Ori într-un luger de lumină.

Ca încălzindu-ne la pieptul lor de
Lângă cerul nostru larg deschis,
Din duhurile lor, din holde,
Să înflorească pajere de vis.

Arieșul, ca un ștergar întins la soare,
Desculț aicea învelit în pagini,
Să calce numai pe covoare
Şi plaiuri copleșite de imagini.

Munții mei prea blânzi şi buni,
Cu ploi de fluturi şi poteci,
Sunt lacră caldă de străbuni,
Nu mausoleuri umede şi reci.

Amintirile ne înfloresc în mâini,
Viorile pădurii-s orgi de zadă,
Din fiecare deget izvorăsc fântâni,
Şi anii de pe noi încep, ca frunzele, să cadă.

Mainz, ianuarie 1981

Adăugat de: Christian1951

vezi mai multe poezii de: Vasile Copilu-Cheatră



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.